Un înger care moare

Ai fost vreodată singur,
Și sigur că viața nu mai este o doamnă?
Să privești pierdut în gol
Să  strigi la o icoană?
La un înger muribund,
Care și-a rupt aripile și cade pe pământ.
Ridică-te, tu, ridică-te.
Scutură-ți haina, vindecă-ți aripile
Vreau să te văd zburând !
Nu spune că nu poți, doar tu ești acela sfânt.
Nu spune că nu vrei, că asta îți e soarta !
Sau poate-i mult mai simplu
Tu nu ești sfânt și gata.
Ești doar un impostor ce dai speranțe moarte,
Ce-i faci pe cei căzuți ca tine
S-aibă vise deșarte.
Ești un nimic , ești praf !!
Ești ca o pasăre-n zăpadă .
Te uiți cu ochii aceștia blânzi,
Dar cine să ți-i vadă ?
Cine te va salva pe tine ?
Cine va veni-n urechea ta
Să-ți spună "va fi bine" ?
Totuși păcat, zburai așa frumos,
Priveai de sus toată planeta
Mi-ar fi plăcut și mie, recunosc,
Rămâi acolo, n-am să te ridic,
Vreau să te văd cum putrezești
Altfel... nu-nveți nimic.