Cad lacrimi din cer. Plâng îngerii oare?
Ascunşi după nori să nu vedem că îi doare
Că noi mândri şi naivi, facem doar paşi înapoi
Părem aşa de veseli când de fapt suntem reci şi goi
Ne facem suflatele bucăţi, le dăm pe hârtie şi plasitc
Uităm de dragoste şi pace şi-n aer e tragic,
Se-aruncă cu sange se vinde pe stradă carne
Cad lacrimi, plâng îngerii sigur, că-i doare
Se-apasî trăgace, bucăţi de fier intră-n piele
Şi-atunci plâng oamenii, tot de durere
Tăcere se lasă noaptea pe câmpuri
Când dup-o zi vin prădătorii să cureţe leşuri
Le e sete de suflete dar n-au ce bea
Le-am facut praf şi le-am tras între noi deja
Rămâne pământul un cimitir uriaş
Cel ce-avea grijă de noi a fugit ca un laş
Ne-a lăsat să putrezim între păcate şi prostie
Să ne vindem sufletul zilnic pe plastic şi hârtie
Şi nici măcar n-a privit o clipă-napoi !
Ştiu că putea face pace în războiul cu noi
Îi spunem adio, între scânduri întinşi pe spate drept
Şi cu mâinile-mpreunate, ne-aruncăm pământ pe piept !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu