Cuvinte: Andrei Alexandru Ignat
tot ce am lăsat e un pahar aproape plin pe masă ,
nu mă sună , am luat bricheta şi nu sunt acasă
sunt la servici , nu pot vorbi la telefon ,
aş vrea să fiu acasă , aş vrea să dorm ,
mă duc in pauza acum, ma duc la o cafea ,
brichetă am , nu am ţigari, dar poate are ea,
paşesc uşor şi mă îndrept ,dar nu ştiu unde ,
cu ochi mari caut să ies dintr-un ocean de lume
îi văd cum trec pe langă mine în grabă
din ce vorbesc, mai prind câte o silabă,
şi uite aşa un curcubeu de sunete îmi invadează capul,
un uragan de paşi loveşte trotuarul şi ridică praful ,
aeru-i gri şi înecacios , nu-i ca la mine acasă ,
ma-nec în vorbe roz şi gânduri multe mă apasă ,
nu pot acum să mă opresc , mă-ndrept tot îainte ,
eu am bricheta , vreau o ţigară şi o cafea fierbinte
vreau să te ascult şi să-ţi urmez măcar o data sfatul,
am luat bricheta , are gaz , şi nu o dau la altul ,
nu mă strigă,că nu răspund, ştiu grija te apasă,
eu am bricheta şi o aprind, gasesc drumul spre casă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu